Salutare tuturor!Vreau sa discutam putin despre inceputul nostru(nu al tuturor) cu Gutani!
Stiu ca poate credeti ca nu am ce face sau ca va plictisesc cu acest articol dar tin din tot dinadinsul sa zic cate ceva despre acesti porumbei care sunt dati incet,incet uitarii!Am vazut incepatori care nu stiu ce sunt Gutanii sau nu au auzit de ei(este real).
Stiu ca poate credeti ca nu am ce face sau ca va plictisesc cu acest articol dar tin din tot dinadinsul sa zic cate ceva despre acesti porumbei care sunt dati incet,incet uitarii!Am vazut incepatori care nu stiu ce sunt Gutanii sau nu au auzit de ei(este real).
Va mai aduceti aminte primul contact cu Gutanii? Mare parte din zi uitandu-te la ei cum zboara liberi pe acoperisul casei,emotiile fiecarui zbor in jurul casei si mai ales,bucuria simtita atunci cand,vezi ca se intorc toti acasa dupa un atac de uliu.Nu stiai multe despre porumbei,nu cunosteai alte rase inafara de Gutani si totusi era suficient.Ce medicamente,ce atatea batai de cap?
Fericirea simtita atunci cand apareau puii,stiind ca se inmulteste stolul.Cateodata certurile cu parintii sau bunicii"-Nu mai sta acolo!Dute si fa aia",dupa un timp la mine acest subiect a ajuns motiv de gluma.De exemplu tata imi zicea:"-Iti aduc un scaun?" sau "-Ce stai ca stalpu si te uiti la porumbei?" nimic nu sa schimbat pana in prezent!
Imi aduc aminte si acum primii mei Gutani(erau doua femele) achizitionate de la unchiul meu,pui fiind.Hop apar si primele oua,fericire mare dar erau 4 oua in cuib.Nestiind nimic legat despre inmultirea lor am considerat ca e ceva normal,pana am vazut ca ouale sunt limpezi.Atunci am inceput sa intreb in stanga si in dreapta si am aflat ca o femela face doar doua oua.Totul ok,din cele doua femele mai ramansese una(argintie din care am scos 15 pui in acel an).
Vecinul meu avea si el gutani si in fiecare zi ca un copil prostanac ma duceam cu femela mea la un mascul de-al lui poate asa o sa am si eu pui.Mai tarziu dupa cateva incercari femela se invatase si se ducea numai la el dar venea seara inapoi acasa.Pe urma am aflat de la un coleg de-al tatalui meu ca ambii porumbei trebuie sa cloceasca ouale.Acum trebuia sa ii iau un mascul.Am cumparat mai multi porumbei dar au plecat sau au disparut.Pana la urma masculul la care duceam eu femela a venit dupa ea la mine si au inceput sa isi faca cuib in pod si sa faca pui.Dupa el a mai venit si o pereche dar i-am dat inpoi,am pastrat doar masculul care se imperechease cu femela mea.In prezent inca mai am si masculul care a venit dupa femela(sunt vreo 8 ani de atunci).Sincer nu regret nimic de atunci,poate doar ca nu am avut destula grija de ei de a ramas doar unul dar viata merge inainte!
Acum auzi des vorbe:"-ce sa faci cu ei?" sau nu mai stiu eu ce.Multi uita de unde au plecat!
Chiar daca nu au aceeasi capacitate de orientare ca voiajorii,tot porumbei sunt si ei.Am vazut cazuri in care gutanii la un atac de uliu se descurcau mai bine decat voiajorii.Si sunt multe alte lucruri de spus despre ei.
Imi cer sincer scuze pentru timpul pe care Dumneavoastra l-ati pierdut citind aceasta poveste si imi mai cer scuze daca v-ati plictisit sau daca am suparat pe cineva!Dar este doar Parerea mea legata de aceste minunate fiinte.
Va urez tuturor un an 2013 plin de succes atat pe plan columbofil cat si personal! Vant in pene tuturor!
Cu stima acelasi prostanac,Razvan!
Fericirea simtita atunci cand apareau puii,stiind ca se inmulteste stolul.Cateodata certurile cu parintii sau bunicii"-Nu mai sta acolo!Dute si fa aia",dupa un timp la mine acest subiect a ajuns motiv de gluma.De exemplu tata imi zicea:"-Iti aduc un scaun?" sau "-Ce stai ca stalpu si te uiti la porumbei?" nimic nu sa schimbat pana in prezent!
Imi aduc aminte si acum primii mei Gutani(erau doua femele) achizitionate de la unchiul meu,pui fiind.Hop apar si primele oua,fericire mare dar erau 4 oua in cuib.Nestiind nimic legat despre inmultirea lor am considerat ca e ceva normal,pana am vazut ca ouale sunt limpezi.Atunci am inceput sa intreb in stanga si in dreapta si am aflat ca o femela face doar doua oua.Totul ok,din cele doua femele mai ramansese una(argintie din care am scos 15 pui in acel an).
Vecinul meu avea si el gutani si in fiecare zi ca un copil prostanac ma duceam cu femela mea la un mascul de-al lui poate asa o sa am si eu pui.Mai tarziu dupa cateva incercari femela se invatase si se ducea numai la el dar venea seara inapoi acasa.Pe urma am aflat de la un coleg de-al tatalui meu ca ambii porumbei trebuie sa cloceasca ouale.Acum trebuia sa ii iau un mascul.Am cumparat mai multi porumbei dar au plecat sau au disparut.Pana la urma masculul la care duceam eu femela a venit dupa ea la mine si au inceput sa isi faca cuib in pod si sa faca pui.Dupa el a mai venit si o pereche dar i-am dat inpoi,am pastrat doar masculul care se imperechease cu femela mea.In prezent inca mai am si masculul care a venit dupa femela(sunt vreo 8 ani de atunci).Sincer nu regret nimic de atunci,poate doar ca nu am avut destula grija de ei de a ramas doar unul dar viata merge inainte!
Acum auzi des vorbe:"-ce sa faci cu ei?" sau nu mai stiu eu ce.Multi uita de unde au plecat!
Chiar daca nu au aceeasi capacitate de orientare ca voiajorii,tot porumbei sunt si ei.Am vazut cazuri in care gutanii la un atac de uliu se descurcau mai bine decat voiajorii.Si sunt multe alte lucruri de spus despre ei.
Imi cer sincer scuze pentru timpul pe care Dumneavoastra l-ati pierdut citind aceasta poveste si imi mai cer scuze daca v-ati plictisit sau daca am suparat pe cineva!Dar este doar Parerea mea legata de aceste minunate fiinte.
Va urez tuturor un an 2013 plin de succes atat pe plan columbofil cat si personal! Vant in pene tuturor!
Cu stima acelasi prostanac,Razvan!